Legislatie Gaze- Norme Tehnice NTPEE 2008
NORME TEHNICE PENTRU
PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA
SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE, TERMINOLOGIE
1.1. (1) Obiectul prezentelor norme tehnice este proiectarea, executarea şi exploatarea în
condiţii de siguranţă a sistemelor de alimentare cu gaze naturale combustibile, cu presiunea
egală sau mai mică de 6·105 Pa (6 bar), aflate în aval de staţiile de reglare – măsurare -
predare ale operatorului Sistemului Naţional de Transport (SNT).
(2) Calitatea gazelor naturale combustibile respectă prevederile reglementărilor
tehnice în vigoare.
1.2. Domeniul de aplicare a prezentelor norme tehnice îl constituie sistemele de alimentare
cu gaze naturale, respectiv ansamblul compus din sistemele de distribuţie şi instalaţiile de
utilizare, destinate să asigure alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor din clădiri
civile, industriale şi din alte amenajări din intravilan şi extravilan.
[...]
2. PROIECTAREA, AVIZAREA ŞI EXECUTAREA LUCRĂRILOR ÎN CADRUL
SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
2.1. Proiectarea şi /sau executarea lucrărilor în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze
naturale se face numai de către operatori economici autorizaţi de ANRE, după obţinerea:
a) acordului de acces, după caz, la:
i) conductele de alimentare din amonte (CA);
ii) sistemul naţional de transport (SNT);
iii) sistemul de distribuţie (SD);
b) certificatului de urbanism, după caz;
c) altor avize şi acorduri conform legislaţiei în vigoare.
2.2. Acordul de acces se eliberează, după caz, de:
a) operatorul CA;
b) operatorul SNT;
c) operatorul SD.
2.3. Accesul la SNT, CA şi SD se realizează în regim reglementat, conform legislaţiei în vigoare.
2.4. Executarea oricăror lucrări în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face
după obţinerea avizului de execuţie a lucrărilor prevăzute în documentaţiile tehnice pentru
executarea lucrărilor, emis de operatorul SD şi, după caz, a autorizaţiei de construire şi a
altor avize şi autorizaţii legale.
2.5. (1) Documentaţiile tehnice pentru executarea lucrărilor în sistemul de alimentare cu
gaze naturale se întocmesc în conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice şi
legislaţiei în vigoare şi conţin, cel puţin, următoarele elemente:
[...]
3. SISTEME DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
Prevederi generale
3.1. (1) Treptele de presiune din sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:
a) presiune joasă (PJ), sub 0,05·105 Pa (0,05 bar);
b) presiune redusă (PR), între 2·105 Pa (2 bar) şi 0,05·105 Pa (0,05 bar);
c) presiune medie (PM), între 6·105 Pa (6 bar) şi 2·105 Pa (2 bar);
d) presiune înaltă (PI), în staţiile de comprimare din instalaţiile de utilizare cu
presiunea nominală mai mare de 6·105 Pa (6 bar).
Distanţe de securitate
3.11. Construcţiile sau instalaţiile subterane care se realizează ulterior reţelelor de
distribuţie sau instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale montate subteran şi care
intersectează traseul acestora, se montează la cel puţin distanţa minimă admisă, conform
tabelului 1.
3.12. Distanţele de securitate între reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare
subterane a gazelor naturale şi diferite construcţii sau instalaţii învecinate sunt prezentate
în tabelul 1.
Tabelul 1- DISTANŢE DE SECURITATE ÎNTRE CONDUCTELE (REŢELELE DE
DISTRIBUŢIE /INSTALAŢIILE DE UTILIZARE) SUBTERANE DE GAZE
NATURALE ŞI DIFERITE CONSTRUCŢII SAU INSTALAŢII
§ clădiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri susceptibile de a fi construite 1,00 m;
§ clădiri fără subsol 0,50 m ;
§ canale pentru reţele termice si canale pentru instalaţii telefonice 0,50 m
§ conducte de canalizare 1,00 m ;
§ conducte de apă, cabluri de forţă, cabluri telefonice montate direct in sol sau căminele acestor instalaţii 0,50 m ;
§ cămine pentru reţele termice, telefonice si canalizare, staţii sau cămine subterane in construcţii independente 0,50 m;
§ linii de tramvai pana la şina cea mai apropiata 0,50 m ;
§ copaci 0,50 m ;
§ stâlpi 0,50 m ;
§ linii de cale ferata, exclusiv cele din staţii, triaje si incinte industriale :
-in rambleu – 1,50 m ( de la piciorul taluzului ) ;
-in debleu, la nivelul terenului – 3,00 m - din axul liniei de cale ferataCând distanţele acestea nu pot fi respectate se pot reduce cu 20% pentru poziţiile 1…6, cu condiţia ca pe portiunea in cauza sa se prevada urmatoarele solutii tehnice :
a) montarea ţevii în tub de protecţie;
b) răsuflători pentru evacuarea în atmosferă a eventualelor scăpări de gaze,
montate la capetele tubului de protecţie
§ INSTALAŢII lNTERIOARE DE UTILIZARE
Utilizarea gazelor naturale în clădiri
8.1. Utilizarea gazelor naturale este admisă numai în încăperi în care nu există pericol de:
a) incendiu, prin aprinderea materialelor şi elementelor combustibile;
b) explozie a materialelor şi substanţelor combustibile / inflamabile aflate în
interior;
c) intoxicare sau asfixiere a utilizatorilor cu gaze combustibile sau gaze de ardere.
8.2. Condiţii tehnice pentru funcţionarea în siguranţă a instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile:
a) volumul interior minim al încăperilor:
i) 18,0 m3 pentru orice tip de încăpere, cu excepţia bucătăriilor şi băilor;
ii) 7,5 m3 pentru băi şi bucătării.
b) asigurarea aerului necesar arderii;
c) ventilare naturală sau mecanică;
d) evacuarea totală a gazelor de ardere în atmosferă;
e) suprafeţe vitrate: ferestre, luminatoare cu geamuri, uşi cu geamuri sau goluri, sau
suprafeţe asimilate acestora: panouri care conform specificaţiei tehnice date de producători cedează la presiuni de cel puţin 1180 Pa (0, 0118 bar).
8.3. (1) Toate încăperile în care se montează aparate consumatoare de combustibili gazoşi se prevăd, spre exterior sau spre balcoane /terase vitrate, cu suprafeţe vitrate, definite conform art. 8.2., lit. e),cu suprafaţa minimă totală de:
a) 0,03 m2 pentru fiecare m3 de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din beton armat;
b) 0,05 m2 pentru fiecare m3 de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din zidărie.
(2) Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de
construcţie specială (securizat, tip Thermopan etc.) este obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze cu limita de sensibilitate de cel puţin 2% metan (CH4 ) în aer, care acţionează asupra robinetului de închidere (electroventil) a conductei de alimentare cu gaze naturale a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
(3) În cazul utilizării detectoarelor, suprafaţa vitrată poate fi redusă la 0,02 m2 pe m3
de volum net de încăpere.
(4) Volumul net reprezintă volumul total al încăperii, din care se scade volumul
elementelor de instalaţii sau de construcţii existente în încăpere, în care nu se pot acumula gaze.
8.4. În băi nu sunt admise:
a) aparate consumatoare de combustibili gazoşi pentru prepararea instantanee a
apei calde de consum;
b) aparate consumatoare de combustibili gazoşi pentru încălzire centrală sau
locală, prevăzute cu arzător atmosferic şi rupere de tiraj, chiar dacă au termostat de coş.
8.5. Fac excepţie de la prevederile art. 8.2., lit. a) şi art. 8.4., aparatele consumatoare de
combustibili gazoşi la care prin tubulatură etanşă se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii şi evacuarea în exterior sub presiune a gazelor de ardere (cu cameră de ardere etanşă şi tiraj forţat).
8.6. Debitul total al aparatelor cu flacără liberă care se pot instala într-o încăpere trebuie să satisfacă condiţia: 15 m3 volum interior de încăpere pentru fiecare metru cub debit instalat de gaze naturale.
Asigurarea aerului necesar arderii şi evacuarea gazelor arse
8.7. Pentru toate aparatele consumatoare de combustibili gazoşi racordate la coş sau cu
flacără liberă se asigură aerul necesar arderii şi evacuarea în exterior a gazelor de ardere, complet şi fără riscuri, astfel încât în atmosfera încăperii să nu se depăşească concentraţia de noxe admisă de normele de protecţia muncii şi normele de protecţie a mediului.
8.8. (1) Aerul necesar arderii se asigură în funcţie de raportul între volumul interior al
încăperii Vi , în m3 şi debitul nominal al aparatului consumator de combustibili gazoşi Qn,
în m3/h, astfel:
a) pentru cazul Vi/Qn ≥ 30, se consideră că prin neetanşeităţile existente se asigură
aerul necesar pentru ardere;
b) pentru cazul Vi/Qn < 30, se prevăd prize de acces aer direct din exteriorul
construcţiei.
(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1), litera a) bucătăriile din locuinţele cu
încălzire centrală, în care nu există alte aparate consumatoare de combustibili gazoşi, la
care se admite accesul aerului dintr-o încăpere vecină prin realizarea unui gol spre această încăpere, cu condiţia satisfacerii raportului Vi/Qn≥30, în care Vi este volumul bucătăriei plus volumul încăperii respective; dacă şi în încăperea vecină, spre care este prevăzut golul, sunt instalate aparate consumatoare de combustibili gazoşi, raportul dintre suma volumelor celor două încăperi [ΣVi=Vi1+Vi2] şi suma debitelor aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi din aceste încăperi [ΣQn=Qn1+Qn2] trebuie să fie ΣVi/ΣQn≥30.
(3) În cazul în care aerul necesar arderii nu poate fi asigurat prin neetanşeităţi (cazul
tâmplăriilor prevăzute cu garnituri de cauciuc etc.), indiferent de volumul încăperilor, se
realizează prize de aer direct din exteriorul construcţiei.
8.9. (1) Suprafaţa golului pentru accesul aerului de ardere într-o încăpere în care se
utilizează gazele naturale se determină cu relaţia:
S = 0,0025 · Qi, în m2, unde Qi reprezintă debitul instalat în încăperea respectivă,
în m3/h, iar coeficientul 0,0025 este dat în m2/(m3/h).
(2) Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea inferioară a încăperii
şi fără dispozitive de închidere sau reglaj; este interzisă obturarea golului de acces al
aerului de ardere.
(3) La cazanele de încălzire şi /sau preparare apă caldă, accesul aerului se face
conform reglementărilor specifice.
(4) În cazul în care accesul aerului de ardere se asigură prin canale, secţiunile
canalelor de aer se calculează luând în considerare rezistenţele aeraulice ale acestora.
8.10. La încăperile, independent de volumul lor, în care se instalează aparate cu flacără
liberă, se prevăd canale sau grile de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere,
dimensionate şi executate în conformitate cu standardele şi prescripţiile tehnice în vigoare.
8.11. Pentru bucătăriile din construcţiile existente, construite fără canale de ventilare sau a căror canale de ventilaţie au fost desfiinţate, în care sunt instalate aparate cu flacără liberă, se admite practicarea în peretele exterior sau în tocul ferestrei, la partea superioară a încăperii, a unui gol (grilă de ventilare), pentru evacuarea gazelor de ardere.
8.12. Canalele sau grilele de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere:
a) se racordează la partea superioară a încăperilor, cât mai aproape de plafon;
b) nu se prevăd cu dispozitive de închidere sau reglaj.
8.13. Evacuarea gazelor de ardere din bucătării şi oficii se face prin tiraj natural organizat sau mecanic, utilizându-se:
a) canale individuale;
b) canale colectoare;
c) hote cu evacuarea gazelor de ardere în exterior.
8.14. (1) Evacuarea gazelor de ardere din hale de producţie se face, în funcţie de debitul
rezultat şi de condiţiile locale, prin ventilare naturală organizată sau ventilare mecanică.
(2) Alegerea tipului de ventilare şi dimensionarea instalaţiei se fac în funcţie de
cantitatea de gaze de ardere, astfel încât să nu se depăşească concentraţiile admise prin
normele de protecţie a muncii şi normele de protecţie a mediului.
8.15. Pentru evacuarea eventualelor infiltraţii de gaze naturale, în toate cazurile, se asigură ventilarea naturală a subsolului clădirilor prin orificii de ventilare efectuate pe conturul exterior al acestora, între încăperile din subsol, precum şi prin legarea subsolului clădirilor la canale de ventilare naturală, special destinate acestui scop, în afara ventilaţiilor naturale prevăzute pentru anexele apartamentelor sau clădirilor.
8.16. Pentru evacuarea infiltraţiilor şi scăpărilor de gaze care se pot acumula în casa
scărilor clădirilor etajate, fără suprafeţe vitrate, se prevede la partea superioară a acestora, în acoperişul clădirii, un orificiu cu diametrul de 150 -200 mm, prevăzut cu un tub racordat la un deflector.
8.17. Este interzisă racordarea la SD a clădirilor care nu au asigurate măsurile de ventilare prevăzute la art. 8.15. şi 8.16.
8.18. În încăperile în care există risc de intoxicări, incendii sau explozii cauzate de
scăpările accidentale de gaze naturale acumulate, se prevăd detectoare automate de gaze dotate cu sisteme de semnalizare optică sau alarmare acustică la atingerea concentraţiilor periculoase şi cu comanda închiderii automate a admisiei gazelor naturale în instalaţii.
8.19. (1) Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la acelaşi canal de
fum se face în următoarele condiţii:
a) la înălţimi diferite;
b) secţiunea canalului de fum să poată prelua debitele de gaze arse însumate
ale tuturor aparatelor racordate la acesta.
(2) Secţiunile coşurilor de fum pentru evacuarea gazelor de ardere de la aparate
consumatoare de combustibili gazoşi, cu un debit maxim de 7 m3/h, pot fi stabilite conform datelor din tabelul din Anexa 12.
(3) Evacuarea gazelor de ardere de la cazane de încălzire şi /sau preparare apă caldă
care nu se încadrează în prevederile din tabelul din Anexa 12 se face conform prevederilor din reglementările specifice.
8.20. Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la coşuri de fum prin
burlane din tablă metalică, rigide sau flexibile, se admite în următoarele condiţii (Anexa
25, fig. 13):
a) secţiunea burlanului este cel puţin egală cu secţiunea racordului de ieşire din
aparatul consumator de combustibili gazoşi;
b) porţiunea verticală a burlanului, la ieşirea din aparatul consumator de
combustibili gazoşi, este de cel puţin 0,4 m;
c) distanţa de la coşul de fum până la aparatul consumator de combustibili gazoşi
este mai mică de 3 m;
d) dacă distanţa de la coşul de fum până la aparatul consumator de combustibili
gazoşi depăşeşte 1 m, panta către coşul de fum este de minim 8 %;
e) îmbinarea şi racordarea la coşul de fum se execută cu asigurarea etanşeităţii.
8.21. Este interzisă:
a) trecerea burlanelor dintr-o încăpere în alta, cu excepţia burlanelor etanşe,
îmbinate prin sudură;
b) montarea dispozitivelor de închidere sau obturare a secţiunii de ieşire a gazelor
de ardere de la aparatele de consum individual (sobe, maşini de gătit, cazane de
încălzire şi /sau preparare apă caldă, radiatoare etc.);
c) evacuarea gazelor de ardere în podurile caselor;
d) evacuarea gazelor de ardere direct prin pereţii exteriori ai clădirilor, cu excepţia
aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi prevăzute din fabricaţie cu
astfel de evacuare;
e) racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la canalele de fum
aferente focarelor alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, păcură, cărbune
etc.), cu excepţia aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi care au fost
construite pentru alimentare mixtă (gaze naturale – combustibil lichid / solid).
8.22. (1) Burlanele de evacuare a gazelor arse se montează asigurându-se rezistenţa
mecanică a întregii tubulaturi şi etanşarea între tronsoanele care alcătuiesc burlanul.
(2) Tronsoanele se introduc unul în altul în sensul curgerii gazelor.
(3) Pentru etanşarea tronsoanelor se folosesc numai materiale special destinate
acestei operaţii.
(3 Racordarea burlanului la canalul de fum se realizează cu asigurarea etanşeităţii.
(4) În spaţii cu pericol de explozie sau incendiu, nu se folosesc burlane din tablă.
8.23. Coşurile de fum executate din zidărie de cărămidă se căptuşesc la interior cu tuburi din aluminiu sau oţel inoxidabil.
Trasee şi condiţii tehnice de amplasare a conductelor
8.24. (1) La alegerea traseelor instalaţiilor de utilizare gaze naturale, condiţiile de
securitate au prioritate faţă de orice alte condiţii.
(2) Fiecare unitate locativă se racordează la coloana sau instalaţia exterioară comună
printr-o singură derivaţie.
8.25. Instalaţiile de utilizare interioare, pentru fiecare clădire civilă sau hală industrială, se alimentează cu gaze naturale din instalaţia de utilizare exterioară, prin unul sau mai multe puncte de intrare, cu condiţia ca instalaţiile interioare aferente fiecărui punct de intrare să nu se interconecteze.
8.26. Conductele instalaţiilor interioare de utilizare se amplasează suprateran, în spaţii
uscate, ventilate, luminate şi circulate, cu acces permanent, inclusiv în subsolurile care
îndeplinesc aceste condiţii şi se montează:
a) pe cât posibil, pe elemente rezistente ale construcţiei: pereţi, stâlpi, grinzi,
plafoane;
b) pe stâlpi metalici sau de beton, montaţi special în acest scop sau în scopul
susţinerii conductelor de gaze naturale, împreună cu conducte pentru alte
instalaţii.
8.27. Conductele orizontale din instalaţiile de utilizare se montează:
a) la partea superioară a pereţilor, deasupra conductelor pentru alte instalaţii;
b) deasupra uşilor şi ferestrelor.
8.28. (1) Este interzisă trecerea conductelor instalaţiilor de utilizare prin:
a) apartamente diferite (dintr-un apartament în altul);
b) spaţii neventilate;
c) poduri ale clădirilor, debarale, cămări, closete şi alte spaţii de acest fel, a
conductelor cu îmbinări fixe sau demontabile, dacă încăperile nu sunt ventilate;
d) coşuri şi canale de ventilaţie;
e) puţuri şi camere de ascensoare;
f) încăperi cu mediu corosiv sau cu degajare de noxe;
g) încăperi cu umiditate pronunţată;
h) încăperi de depozitare a materialelor inflamabile;
i) subsoluri tehnice şi canale tehnice;
j) ghene sau nişe, inclusiv în spaţiul de sub acestea, în care sunt montate conducte
pentru alte instalaţii;
k) locuri greu accesibile, în care întreţinerea normală a conductelor nu poate fi
asigurată;
l) spaţii de depozitare;
m) spaţii de adăpostire din subsolul clădirilor şi prin galerii de evacuare.
(2) Este interzisă montarea înglobată a conductelor instalaţiilor de utilizare în
elemente de construcţie (pereţi, planşee, pardoseli etc.)
(3) Se evită trecerea conductelor prin camere de dormit neprevăzute cu aparate
consumatoare de combustibili gazoşi.
(4) Când trecerea conductelor prin încăperi cu umiditate pronunţată sau atmosferă
corosivă este inevitabilă, se folosesc ţevi zincate sau protejate cu lacuri anticorosive sau se protejează conductele cu tuburi de protecţie.
8.29. (1) Fac excepţie de la art. 8.28., alin. (1), litera a) conductele instalaţiilor de utilizare existente.
(2) Înlocuirea instalaţiilor de utilizare la care se face referire în alin. (1), în cazul în
care nu se modifică elemente de natură tehnică (debit instalat, presiune, măsurare a
consumului de gaze etc. ), se poate realiza pe acelaşi traseu.
8.30. (1) Se admite montarea conductelor instalaţiilor de utilizare în şliţuri amenajate în
perete (Anexa 25, fig. 12) sau în pardoseală.
(2) Şliţurile prevăzute la alin. (1) îndeplinesc următoarele condiţii:
a) sunt acoperite cu capace perforate şi uşor demontabile;
b) sunt uscate şi aerisite;
c) au trasee cât mai scurte;
d) sunt prevăzute cu pantă, în cazul montării în pardoseală, pentru asigurarea
scurgerii eventualelor infiltraţii de apă spre puncte de colectare;
e) au dimensiuni care să permită controlul şi repararea conductei.
8.31. Este interzisă:
a) montarea conductelor pentru alte instalaţii în canalele pentru conductele de gaze
naturale;
b) intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte
instalaţii sau comunicarea cu acestea.
8.32. Trecerea conductelor prin pereţi sau planşee se face:
a) protejată în tub de protecţie;
b) fără îmbinări în tubul de protecţie.
8.33. (1) Tuburile de protecţie pentru instalaţiile interioare se fixează rigid şi etanş de
elementele de construcţie şi depăşesc faţa finită a acestora cu:
a) 10 mm la pereţi şi plafoane;
b) 50 mm la pardoseli.
(2) Capetele tubului de protecţie se etanşează pe conducta instalaţiei de utilizare.
8.34. Conductele instalaţiilor de utilizare se amplasează astfel încât să fie protejate
împotriva degradării prin:
a) lovire directă sau trepidaţii;
b) contactul cu lichide corosive;
c) contactul îndelungat cu apa;
d) radiaţie sau conducţie termică.
8.35. Distanţele minime între conductele de gaze naturale şi elementele celorlalte instalaţii
se încadrează în prevederile din prescripţiile tehnice de specialitate în vigoare.
8.36. Capetele conductelor instalaţiilor de utilizare la care nu sunt legate aparate
consumatoare de combustibili gazoşi se închid obligatoriu cu dopuri din fontă sau oţel,
etanşe, chiar dacă conductele respective sunt prevăzute cu robinete.
8.37. Este interzisă utilizarea conductelor de gaze naturale pentru orice alte scopuri, cum ar fi:
- legarea la pământ a altor instalaţii;
- realizarea prizelor de protecţie electrică;
- susţinerea cablurilor şi / sau conductorilor electrici, indiferent de tensiune şi
curent;
- agăţarea sau rezemarea unor obiecte.
8.38 (1) In clădirile de locuit cu mai mult de 3 niveluri, coloanele instalaţiilor de utilizare
se montează, de regulă, în casa scărilor.
(2) Se admite montarea coloanelor instalaţiilor de utilizare şi în exteriorul clădirilor
sau prin balcoane deschise, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) asigurarea accesului în vederea întreţinerii instalaţiilor de utilizare;
b) protejarea coloanelor cu măşti ventilate (perforate) şi demontabile.
Aparate consumatoare de combustibili gazoşi
8.39. Alegerea şi montarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi se face cu
respectarea instrucţiunilor producătorului şi reglementărilor în vigoare.
8.40. (1) Arzătoarele cu panou radiant cu flacără deschisă sunt admise numai în spaţii
ventilate corespunzător, cu asigurarea următoarelor condiţii:
a) evitarea producerii incendiilor prin aprinderea materialelor ca urmare a efectului
radiaţiilor termice;
b) încadrarea concentraţiei de noxe în limitele admise de reglementările în vigoare.
(2) În clădirile civile şi de locuit nu se admite montarea arzătoarele cu panou radiant
cu flacără deschisă.
8.41. La instalaţiile cu arzătoare automate sau comandate de la distanţă care nu sunt
supravegheate permanent, se prevăd dispozitive automate de control, reglare şi
semnalizare, care să închidă automat alimentarea cu gaze naturale la:
- stingerea accidentală a flăcării;
- lipsa gazelor naturale, a aerului de combustie sau a energiei electrice.
Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi
8.42. Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi se racordează rigid la instalaţiile
interioare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 8.43.
8.43. Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi cu debit nominal sub 3 m3/h, precum
şi arzătoarele industriale independente utilizate la aparate mobile pot avea şi racorduri
flexibile la instalaţia de utilizare, cu respectarea prevederilor art. 8.44.
8.44. (1) Racordurile flexibile se montează între robinetul de siguranţă şi aparatul
consumator de combustibili gazoşi şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :
a) presiunea nominală pentru care a fost construit racordul să fie egală sau mai mare
decât presiunea instalaţiei de gaze naturale la care se racordează;
b) lungime maximă de 1 m şi diametru minim 10 mm, în instalaţii de utilizare cu
presiune joasă;
c) lungime maximă 20 m şi diametru maxim de 50 mm, în instalaţii industriale cu
presiune până la 2·105 Pa (2 bar);
d) trasee la vedere, fără să treacă dintr-o încăpere în alta;
e) măsuri de evitare a contactului cu corpuri calde;
f) măsuri de evitare a întinderii excesive, agăţării, strivirii sau deteriorării;
g) măsuri de protecţie la intemperii;
h) respectarea prescripţiilor de montaj impuse de producător.
(2) Racordurile flexibile nu se prevăd cu armături de închidere sau dispozitive de
reglare.